Cu siguranta ca auzim expresii des pronuntate care ne fac, macar pe unii dintre noi sa ne intrebam ce anume inseamna. Explicatiile nu le gasim oriunde, insa se merita incercat, deoarece "a pune la index" este o expresie care merita toata atentia noastra si care va fi explicata in cele ce urmeaza. Iar cei care doresc sa isi imbunatateasca vocabularul sunt invitati cu bucurie sa urmareasca explicatia.
Si astfel incepem cu ofensiva credintei protestante din prima jumatate a secolului al XVI-lea care devenise ingrijoratoare pentru Biserica Romano-Catolica prin castigarea unor pozitii foarte importante in Germania, Anglia, Franta, Elvetia, Scotia, pe fondul slabirii autoritatii centrale a papalitatii, prin identificarea Bisericii cu institutiile feudale, prin dezvoltarea nuantata a sentimentului religios si prin aparitia unor conducatori religiosi ca Martin Luther (care a predicat intre 1483 si 1546 sub lozinca "Crede si te vei mantui") si Jean Calvin (care a predicat intre anii 1509-1564, sub lozinca "Din eternitate, el - Dumnezeu, predestineaza pe unii la viata, pe altii la osanda de veci").
Ca raspuns la Reforma, Biserica Romano-Catolica a intensificat propria sa activitate, promovand masuri de reinnoire din interior si de opozitie hotarata in exterior, care a condus inclusiv la conflicte armate, de amploare. Organizatii si Ordine, mai vechi sau nou infiintate, fac eforturi sustinute pentru stavilirea raspandirii protestantismului, Capela Dragostei Divine (1517-1527, in Italia), ordin care cerea preotilor sa respecte regula tripla a saraciei, a castitatii si a ascultarii, Ordinul Capucinilor (1528, Matteo da Bascio), Ordinul Dominican, Ordinul Franciscan, Ordinul Ursulinelor (1535, Angela Merici; ordin pentru femei) si, mai ales, "Societatea lui Isus" infiintata de spaniolul Ignatiu de Loyola, care a statuat conditiile pentru adepti, adaugaandu-le ascultarea neconditionata fata de papa. Lupta impotriva adversarilor de conceptie religioasa justifica orice mijloace, implicand factorii politici ai timpului, ceea ce a avut drept consecinte atat stoparea efectelor Reformei, sau chiar recastigarea unor populatii, dar si pierderea simpatiei oamenilor. Biserica Romana avea doua arme de constrangere pentru a sprijini propaganda iezuitilor. Acestea au fost Inchizitia si Indexul. Descoperirea tiparului a favorizat raspandirea ideilor religioase. In intentia de a tine sub control aceasta actiune, Biserica Romana a alcatuit un Index (o lista de carti interzise), initiat din timpul pontificatului lui Paul al III-lea (Alessandro Famese, dar care a devenit operativ anual in 1559, cu binecuvantarea papei Paul IV si al urmatorului pontif, Pius IV. Din 1571, Sf. Pius V infiinteaza un consiIiu al Indexului, care actualiza la zi 1ista cu restrictii de lectura, publicata anual din 1663. In editia de debut, pot fi intalnite in Index, Biblii protestante si cartile celui mai remarcabil reprezentant al umanismului, Dezideriu Erasm de Rotterdam. Daca prima lista din timpul papei Pius IV (Index Iilbrorurn prohibitorum) elimina sistematic scrierile inconvenabile, din 1571, odata cu instituirea "consiliului", apare si varianta Index expurgatorius librorum, care acrediteaza ideea de cenzura flexibila, prin indicatii cu privire la indepartarea unor capitole din carti admise. Indexul a proliferat prin diverse forme de cenzura, mai mult sau mai putin rafinate, dar sigur, deformatoare, depersonalizante.
Expresia "a pune la index, in limbajul curent, este folosita prin apelul la conotatia aparentei din trista celebritate a exemplului - sursa, cu sensul de excludere, de considerare (a cuiva) in afara unor drepturi: de demnitate, de afectivitate, de legalitate etc. Ori mai putem spune ca a pune la index mai inseamna si faptul ca punem pe lista neagra, ori pe lista celor defavorizati.