Mama mea, mai mult prietena decat mama

Eu si mama ne aflam in relatii foarte bune dintotdeauna. Toate fetele cu care am vorbit vreodata ne-au invidiat, spunand ca ar face orice ca si mamele lor sa le inteleaga si sa le permita atatea lucruri precum face mama mea. Mereu cand aud asta aprob si dau din cap, dar in realitate exista si cateva parti proaste in a fi mai mult prietena cu mama ta decat fiica.

Ca si parinte, principalele responsabilitati pe care le ai sunt sa ai grija de copilul tau si sa-i oferi ce-i trebuie. Iar cand copilul tau este o tanara introvertita care totusi iese des si incepe sa aiba vicii, rolul tau e sa-i explici pe intelesul lui ca nu e bine ce face. Cel putin asta e parerea mea. Ei bine, pentru ca mama mi-a fost o prietena buna, i-am povestit eu singura de fiecare petrecere, de fiecare baiat cu care am stat si tot ce mai presupune adolescenta. Asta e un lucru foarte bun intr-adevar, dar cand vine vorba de alegerile proaste cum ar fi chiulul in exces sau fumatul, credeam ca ar fi trebuit macar sa-mi atraga atentia. In schimb, de fiecare data am auzit vorbele “Fa cum stii tu ca e bine, eu am incredere in tine si stiu ca te vei descurca orice ar fi.” Am auzit aceste cuvinte iar si iar de sute de ori pe perioada liceului in mod special, dar si dupa.

Si asta a fost cea mai pretioasa lectie pe care am primit-o vreodata. Astfel, am inceput sa am incredere in mine pana la punctul in care stiam ca orice ar fi, eu chair voi fi capabila sa fac fata situatiilor si sa ma descurc, exact cum imi zicea ea. Ce-i drept, acum regret ca nu am avut atat de multa incredere in ceea ce face si ma indoiam de modul ei de a ma creste uneori, dar am vazut ca a fost spre binele meu. Si pot spune cu mandrie ca mama mea este cea mai buna prietena.