Suntem fara doar si poate in epoca Internetului si comunicarii online. Vorbim cu oricine din orice colt al lumii, ne vedem cu rudele din afara pe Skype, vorbim pe Mess fara sa tinem cont de trecerea orelor. Ceva nu mai este ca la inceput in toata ecuatia asta? Ce? Comunicarea in scris, ba chiar comunicarea orala. In luna mai (2014) LOL (laughing out loud), cea mai folosita prescurtate de pe Mess, a implinit 25 de ani de la aparitie (undeva prin anii '80). Dar avem o intreaga suita de prescurtari care au transformat comunicarea in scris in online intr-un adevarat rebus: incepem cu BRB (Be right back), continuam cu DND (Do not disturb), uram „LMA” (La multi ani), spunem „npc” (nu ai pentru ce), „cp” (cu placere) sau „afk” (away from keyboard), si incheiem cu „cu” (see you) si simpaticul „BBL” (be back later).
Cu timpul, ele au acaparat conversatiile online, unde, din lipsa de timp, din lejeritate, sau pentru a se „ascunde” de parinti, nu mai tastam cuvinte intregi, nu mai scriem romaneste. Si ne mai miram de ce la Bac, Evaluare nationala, elevii scriu „nu shtiu”, „nashpa”, „k” etc. Daca efectele nu erau evidente in scris, prescurtarile au invadat si comunicarea orala. Adeseori auzim intr-un dialog intre tineri „LOL”, „K”, „CP”. Nu e vorba de rapiditatea de a vorbi, de lejeritate. E un limbaj folosit prea des, un automatism care, cu timpul, devine obisnuinta. In legatura cu problema de fata, pe vremuri, Benny Hill, un exceptional comediant, obisnuia sa aiba in show-urile sale „pastilute” umoristice legate de vorbirea fara vocale, sau cu putine vocale. Rezolvarea ar fi ruperea adolescentilor, incet-incet, de mediul online si lectura-cartile nu musca si nici n-au prescurtari. Asadar, eu am sa cam plec „afk”, insa voi fi „BBL”. „cu”.