Zodiacul (care, sa nu uitam, este doar orbita pamantului impartita in douasprezece sectiuni de cate 30 de grade, si are putin sau deloc de-a face cu constelatiile) este masurat incepand cu punctul echinoptiului de primavara, pentru ca la acest moment incepe un nou ciclu de vegetatie la latitudinile nordice, acolo unde astrologia isi are, aparent, originea.
Cu alte cuvinte, daca dorim sa investigam legile relatiei periodice si structurale care se vor aplica unei vieti umane incepand cu o anumita zi, proiectam pe hartie schema de masurare cosmica (sistemul solar vazut din locul nasterii) in acel moment, si masuram cu ea elementele naturale care tocmai au atins conditia de existenta independenta.
Oare schema cosmica de masurare si timpul combinat- harta natala- inseamna in sine ceva substantial? Nu insearrma aproape nimic, nu mai mult decat orice rigla sau ceas. Ea este pur si simplu un simbol al masuratorii. Numai daca stim de la inceput ce este ceea ce vrem sa masuram, atunci vom sti practic ceva dupa masurare altfel ar fi doar un set de simboluri algebrice pe o roata. Daca nu cunoastem natura umana, o harta natala nu ne va da nici o indicatie cu privire la natura unei anumite flinte umane. Daca nu cunoastem nimic despre curentii de aer, despre presiunea atmosferica etc, harta astrologica nu ne va spune mare lucru despre vreme. Jupiter si Marte nu inseamna nimic concret; ele inseamna nici mai mult nici mai putIn decat cifrele trei si patru, o spirala o linie dreapta, sau literele m si p. Dar daca spunem: aici este trupul unui copil nou-nascut. Contine in el insusi puterea de a creste, fortele circulatiei sangelui, ale metabolismului hranei, ale reproducerii prin sex si multe alte proprietati ale vietii care caracterizeaza acest corp ca apartinand speciei umane - atunci putem incerca sa aducem ordine in acest aparent haos al puterilor, functiilor si proprietatilor de viata prin juxtapunerea simbolurilor noastre celeste la ele.
Jupiter va simboliza puterea de expansiune, Marte puterea de manifestare a impulsurilor, Venus cea de combinare a reactiilor la stimuli, asa cum sunt judecata constienta si emotia etc. Dar daca am fi avut de-a face cu conditii atmosferice in loc de o fiinta umana, Jupiter, Marte, Venus ar fi insemnat bineinteles lucruri diferite, cum ar fi presiunea atmosferica si alti factori telurici. Pentru ca meteorologia este deocamdata putin cunoscuta, iar planeta Pamant nu a fost inca inteleasa si studiata ca un intreg organic, simbolismul astrologic nu este foarte folositor meteorologiei si stiintelor asociate.
In cel mai bun caz astrologul va spune ca un Jupiter puternic poate indica o intensa stare de expansiune. Dar expansiune aplicata la ce? „Ce"-ul poate fi cunoscut cu precizie doar cand comportamentul organic al Pamantului ca intreg este bine inteles, adica atunci cand toate functiile acestui organism planetar sunt separate. In acel moment astrologia poate corela si Interpreta aceste functii, intocmai cum matematica coreleaza si interpreteaza observatii furnizate de microscop sau de aparate electrice care arata structura interna a atomului. Afirmatiile de mai sus vor naste, fara indoiala, obiectii. Vor fi aratate texte ale cartilor de astrologie in care planetelor, pozitiilor si aspectelor lor li se ofera cele mai clare si mai concrete semnificatii.
Intr-adevar, asa este dar aceste texte din carti nu sunt altceva decat popularizarea unor date traditionale referitoare la corelatiile simbolurilor astrologice cu anumite domenii de experienta care s-au intamplat sa intereseze oamenii in mod particular. Ele n-au legatura, esential vorbind, cu astrologia pura, ci cu anumite particulare ale simbolismului astrologic. Aceste aplicatii se bazeaza pe cunoasterea traditionala si sunt valabile doar in masura in care aceasta cunoastere traditionala este valabila.